Linia verde din bugetul Clujului

Acestea sunt câteva dintre ideile lansate de echipa de arhitecţi a biroului de proiectare RAUM, prezentate la dezbaterea pentru bugetul din acest an a municipiului.

Arhitecţii militează pentru faţade regenerante, termoizolante şi vegetate pentru locuinţele colective din cartierele de blocuri, cu dublu scop: creşterea calităţii vieţii locuitorilor, dar şi a calităţii mediului. Mai precis, specialiștii din echipa RAUM propun un sistem tip sandwich care se aplică pe faţade, ce conţine termoizolaţia (realizată din materiale organice ieftine, de provenienţă locală, cânepă sau lână de oaie, în locul popularului polistiren, nociv, spun arhitecţii), dar şi finisajul, adică vegetaţia. O altă idee lansată pentru bugetul local vizează realizarea unei alei ciclopietonale pe malul Someşului de la un capăt la altul al oraşului, de la Apele Române (Grigorescu vest) până la aeroport (est), care să se "termine" în două parcuri. "Există posibilităţi, există tehnologie; o astfel de alee se poate face dacă există şi voinţă", a subliniat arhitectul Horaţiu Răcăşan.

Arhitecţii mai susţin şi transformarea spaţiilor publice reziduale din oraş în piaţete, scuaruri şi spaţii de socializare, prin punerea în aplicare a unor propuneri rezultate în urma unor concursuri de arhitectură. Două dintre posibilele locuri pretabile la astfel de modificări ar fi zona fostei benzinării de pe strada Horea sau a fostei benzinării din Piaţa 14 iulie, din Grigorescu. "Din spaţii ale nimănui, ale peturilor şi gunoaielor, acestea pot deveni spaţii de coeziune socială, într-un oraş unde acum fiecare e cu ecuaţia lui", a menţionat Răcăşan.

Arhitecţii au atins şi un nerv sensibil în urbanismul oraşului: invazia imobiliară care nu a lăsat neatinse nici măcar spaţiile verzi ale Clujului. Aceştia cer stoparea ocupării parcurilor cu construcţii care nu se adresează întregii comunităţi. "Aprobarea acestora doar în condiţiile în care acceptă ca în afara timpului afectat destinaţiei principale (limitat la maxim 4-5 ore/zi) ele să funcţioneze ca grădiniţe/cluburi pentru pensionari, spaţiu public deschis pentru evenimente - în funcţie de cerere şi nevoi. Şi bineînţeles să fie realizate discret, atât estetic, cât şi ca gabarit, chiar subteran unde e posibil, şi acoperite cu vegetaţie spre a nu perturba percepţia parcului", solicită echipa RAUM.

Arhitecţii au mai solicitat realizarea unui studiu detaliat privind starea de sănătate a populaţiei pe diferitele zone ale Clujului şi pe tipuri de afecţiuni. "Rezultatele acestui studiu actualizat ar trebui să stea la baza strategiei de amplasare a populaţiei şi activităţilor în oraş şi implicit a evoluţiei urbane a oraşului. De asemenea, ar putea conduce la realizarea de remedii privind microclimatul diferitelor zone ale oraşului care provoacă afecţiuni dovedite prin acest studiu", arată iniţiatorii propunerii.

Tot în ideea de a îmbunătăţi calitatea vieţii, s-a propus limitarea sub maximul admis de normele de sănătate a zgomotelor propagate prin surse de poluare fonică, inclusiv clopotele şi difuzoarele bisericilor şi a difuzoarelor din staţiile de transport în comun. Lista se încheie cu o propunere privind stimularea agriculturii biourbane prin suport logistic şi legislativ şi cu una pentru informarea populaţiei despre schimbările globale majore de percepţie şi abordare a consumului - producerea apei curate, a energiei verzi şi a hranei sănătoase.

Prezent în prima parte a dezbaterii pe buget, primarul Emil Boc s-a declarat interesat de propunerile verzi şi chiar a menţionat că ar susţine un proiect pilot de reducere sau de scutire de impozite pentru proprietarii dispuşi să investească în astfel de sisteme pentru blocurile de locuinţe ale oraşului.